Iacata-ne la cel de-al doilea nivel, vegheat de strasnice coloane, fiecare mestesugita in spiritul arhitecturii neoromanesti.
Coloanele acestea, zamislite cu maiestrie in spiritul brancovenesc, imbogatit cu fineturi otomane si bizantine, sunt impodobite cu simboluri ale mestesugului nostru popular – structuri de lemn ce poarta in sine rozete solare, noduri iscusite si dintii lupului. Acest stil, pe care l-am numit neoromanesc, slaveste rezistenta si staruinta poporului nostru in fata timpului si a greutatilor, prin taria si durabilitatea constructiilor sale.
Intorcandu-va, privelistea va va fi furata de lucrarea mareata a Ceciliei Cutescu Storck, ce zugraveste in trei ipostaze viata si stradania umana: „Agricultura”, „Industria” si „Comertul”. Aceasta fresca nu-i doar o marturie a iscusintei in arta, ci si o cronica vie a luptei neamului romanesc de-a lungul istoriei.
„Agricultura” ne aminteste de cei ce, binecuvantati dupa reforma agrara a lui Cuza Voda, au primit brazda de pamant si s-au indatorat pentru a-si lua uneltele de lucru. Prin imprumuturi, banca noastra i-a ajutat pe acestia si a pus umarul la modernizarea metodelor de cultivare, marind astfel rodul pamantului.
„Industria”, motorul ce propulseaza natiunile spre zari noi, a gasit in Marmorosch un aliat de nadejde. Prin finantarea constructiilor de fabrici si uzine, banca a fost pion in transformarea Romaniei intr-o tara ce isi valorifica resursele si isi dezvolta tehnologia, pregatind calea catre progres si inovatie.
Si nu in ultimul rand, „Comertul”, legatura dintre popoare si culturi, a fost vazut de catre banca noastra drept o punte catre lumea larga. Sprijinind constructia de infrastructura necesara pentru transport si comunicare, Marmorosch Blank a deschis portile pentru trimiterea produselor romanesti peste hotare, aducand bogatie si cunoastere in tara.
Inaintam, spre a descoperi impreuna alte taine ce se ascund in aceasta cladire